Aksel și Luck, câinii care fac viața mai ușoară copiilor cu handicap psihic

Data : 06 Sept. 2013 | Autor: Andrei Munteanu

Golden retrieverii Aksel și Luck nu sunt doar animale de companie. Ei sunt câini de terapie și îi ajută pe copiii care au autism, sindromul Down sau alte dizabilități psiho-neuro-motorii, făcându-le viața mai ușoară.

Stăpâna lor, Alexandra Nicula-Stăncescu, ne-a vorbit într-un interviu despre cei doi câini și cum au ajuns să-i ajute pe copiii speciali. De asemenea, ne-a povestit și ce pasiuni au cei doi câini aurii, dar și cum au apărut în viața ei.

*Aksel și Luck pot fi întâlniți pe 7 și 8 septembrie la atelierele organizate în cadrul proiectului „Prietenii Altfel”, despre care am scris AICI.

Pentru început, povestește-ne câteva lucruri despre Aksel și Luck. Ce ar trebui să știm despre ei doi?

O să încep cu Aksel. El este al doilea golden al meu și al treilea câine pe care îl am. Are trei ani și șapte luni. Și-a făcut intrarea în viața mea ca oricare alt golden, zgomotos, dacă se poate spune așa. Preocupările lui sunt multiple: cel mai mult îi place să stea la mângâiat și să fie în contact cu oamenii. Pe lângă asta, adoră calmul, liniștea, tăcerea. Îi place noaptea, roua și răcoarea dimineților, zăpada, iarna și frigul lor. De asemenea, îi place să se joace cu jucăriile de pluș, să se plimbe agale, să adulmece fiecare miros nou, să înoate calm, fără să deranjeze alte viețuitoare ale lacurilor, să latre cu toată ființa când suntem în creierul munților și să admire răsăritul și apusul.

Numele i l-am ales, trebuie să recunosc, cu greu. Am vrut neapărat să însemne ceva numele lui, să fie un nume răsunător, nu unul comun, așa că am ajuns la Aksel care înseamnă „fiul păcii”. Se pare că am făcut cea mai bună alegere, deoarece numele i se potrivește foarte bine, îi descrie foarte bine felul lui de a fi și vreau să cred că i-a influențat modul de viață. Este unul dintre cei mai pacifiști câini pe care l-am întâlnit. Nu ripostează, nu provoacă, nu deranjează, nu se agită, chiar este „fiul păcii”.

În schimb, ce ne poți spune despre Luck?

Luck este câinele pe care l-am adoptat când deja avea un an și sase luni. Acum are patru ani și o lună și se comportă de parcă am fi fost împreună de la început. El este opusul lui Aksel, fiind un câine activ, de o energie debordantă. Este cealaltă jumătate a universului canin al familiei noastre. Lui Luck îi place totul: soarele, ploaia, căldura și gerul. Adoră mingile și discurile de frisbee, iubește apa, înotul și scufundările și îi place să aporteze lucruri: jucării, haine, pietre. Luck este norocul nostru și chiar ne simțim privilegiați să-l avem în familia noastră.

Oricum, atât Aksel, cât și Luck au un lucru în comun: iubesc copiii și tânjesc după atenția lor.

Dacă ai adus vorba de copii, știu că Aksel și Luck sunt considerați prietenii copiilor speciali. De ce li se spune așa?

„Prietenii Altfel ai Copiilor Speciali” este denumirea generică pe care le-am dat-o eu lor. Sunt niște prieteni altfel prin condiția lor de câini. Copiii speciali sunt acei copii cu care soarta nu a fost nici generoasă, nici echitabilă și care trebuie să treacă prin viață altfel decât trec oamenii obișnuiți. Sunt acei copii care ne fascinează, ne uimesc și ne surprind zi de zi, acei copii pe care Aksel si Luck îi disting dintr-o mare de oameni, fără să se uite după semnalmente sau după condiția fizică. Sunt copiii pentru care ierarhia lucrurilor importante din viața lor este cu totul alta decât cea întâlnită la copiii obișnuiți. Acestea sunt lucrurile care îi fac speciali.

Întorcându-mă la Aksel și Luck, consider că ei au o misiune nobilă și precisă: aceea de a face mai bună și mai ușoară viața acestor copii. Sunt întâi de toate câini terapeuți și apoi câini de companie.

Cum au ajuns ei să-i pe ajute copiii speciali?

Povestea proiectului „Prietenii Altfel Ai Copiilor Speciali”, desigur nu sub denumirea și nu exact în forma aceasta, a început să prindă contur în mintea mea când abia intram in ciclul gimnazial al școlii când am văzut un reportaj numit „A Friend Like Henry”. Era povestea de viață a unei familii cu un copil cu tulburări din spectrul autist care ajunsă la capătul puterilor încerca și această forma de intervenție: terapia asistată de animale. Familia respectivă își luaseră un câine, un golden retriever pe nume Henry, pe care îl duceau la cursuri de formare a câinilor de terapie și care a ajuns după câteva luni să îl scoată pe copilul lor din acea lume fadă, închisă și deloc prietenoasă a autismului.

Atunci mi-am zis: „când voi fi mare, asta vreau să fac”. Astfel, ușor, ușor, visul meu a prins contur. M-am apucat de studiat despre Intervențiile Asistate de Animale, despre formarea și educarea câinilor în spiritul acestui tip de interacțiune om-animal și depre formarea lor ca buni cetățeni canini. Cu răbdare, perseverență, dăruire și muncă, am ajuns să prind curajul necesar pentru a bate la porțile diferitelor fundații care se ocupă de copii speciali. După câteva inițiative respinse „din fașă”, am ajuns la porțile Fundației „Un Copil, O Speranță” din Sibiu. Când s-au deschis „porțile”, am crezut că visez: era atâta căldură, atâta bunavoință, atâta dragoste pentru copii ce rar mi-a fost dat să întâlnesc. Toate acestea au condus implicit la o deschidere fantastică spre nou, spre un nou tip de intervenții în recuperarea copiilor speciali. Am început ca voluntari, iar după câteva luni am devenit angajați cu drepturi și obligații depline, lucru de care suntem foarte mândri.

Cum schimbă Aksel și Luck viața celor din cadrul fundației?

Deși risc să fiu acuzată de laudă, nu pot să spun decât că fiecare ședință de Intervenții Asistate de Animale aduce îmbunătățiri semnificative în viața fiecărui copil. Aceste îmbunătățiri par minore și neimportante pentru oamenii obișnuiti, însă cei care cunosc capricioasa lume a copiilor speciali știu că sunt progrese greu de obținut prin alte metode. Un banal gest de „la revedere” făcut cu mâna de către un copil cu autism este un salt enorm în evoluția lui, iar când acest gest este făcut ca răspuns la salutul dat de câine cu lăbuța, dimensiunea lucrurilor devine astronomică. Pentru noi, oamenii de rând, să-i privim în ochi pe cei cu care comunicăm este un semn de respect, de inters acordat interlocutorului, însă pentru un copil cu autism acesta este un prag greu de trecut. Să asiști la momentele în care copilul caută cu privirea lui privirea câinilor e mai mult decât ca atunci când vezi o cometă. Fiecare progres nu face altceva decât să ne dea mai multă putere să continuăm să luptăm pe toate fronturile cu aceste afecțiuni.

Atât Aksel, cât și Luck vor fi prezenți la atelierele organizate în cadrul proiectului „Prietenii Altfel”. Care va fi rolul lor?

Rolul lor la atelierele evenimentului caritabil „Prietenii Altfel” este în primul rând de a interacționa cu oamenii, în special cu cei mici. Apoi, ei mă vor ajuta să demonstrez concret noțiunile teoretice expuse în cadrul atelierelor, iar la final rolul lor va fi acela de a destinde atmosfera cu câteva giumbușlucuri amuzante .

Unul dintre atelierele la care vor fi prezenți se numește „Copii şi câini - prietenie fără riscuri”. Ce sfaturi ai oferi pentru o relație sănătoasă dintre un copil și un câine?

Nu știu dacă e în regulă să le numesc sfaturi, deoarece sunt de fapt noțiuni care ar trebui să facă obiectul unor ore de curs de educație civică și chiar de biologie. Câinii funcționează diferit de noi, ei se ghidează după alte reguli și au alte priorități decât noi. Câinii au nevoie de spațiu și de timp să se acomodeze cu oamenii, ei nu apreciază modul de abordare entuziast. Ei preferă o abordare calmă, o abordare cu implicarea ambelor părți sau mai degrabă preferă să se apropie ei de oameni, decât invers. Cel mai important este să învățăm copiii să respecte câinii cu tot ceea ce înseamnă ei. Nu de puține ori, când aud de situații de incidente petrecute între copii și câini, când aflu detalii despre cum s-a desfășurat neplăcutul moment, îmi este dovedit că totul a pornit de la faptul că cel mic nu a știut să se comporte cu câinele, nu a știut să acorde câinelui timpul și spațiul necesar.

Sursa foto: PetStarFoto

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește LumeAnimalelor.ro pe Facebook

Comentarii

Comentariile sunt dezactivate

* Comentariile ce conțin expresii licențioase, atacuri la persoană, instigă la ură, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau șterse. Mesajele trebuie sa facă referire la subiectul articolului.